Cât de accesibil este un blog ? Accesibilitate şi utilizabilitate

Pe cât de uşor este să-ţi faci blog (instalarea WordPress nu este condiţionată de obţinerea unui MBA), pe atât de dificil este să găseşti echilibrul între temă, plugin-uri şi conţinut, astfel încât rezultatul să dea impresia de unitate şi, deloc întâmplător, blogul să fie accesibil unor categorii cât mai largi de utilizatori.

Nu este suficient să ai conţinut de calitate, dacă nu eşti capabil să prezinţi acele informaţii într-o formă atractivă, menită să îmbie şi nu să agaseze cititorul.

Am văzut destule bloguri unde grija pentru cei care le trec zi de zi pragul virtual este plasată în coada… listei, de parcă header-ul în flash, faptul că tu susţii consumul de apă plată cu lămâie (sau umbrele de culori diferite), prietenii de pe Facebook, ciripiturile de pe Twitter… tot acest zgomot de fond este mai important decât ultimul articol.

În lipsă de conţinut… restul e can-can şi înţeleg „strategia”, dar sunt şi bloguri unde acest delir în imagini poate fi pus pe seama lipsei de experienţă a autorilor şi a recomandările venite din partea unor oameni „de bine”. E greu de găsit cineva care să nu se priceapă la blogging, iar rezultatele să văd. Trebuie să fii masochist pentru a te aventura în hăţişurile zelist, şi cu atât mai mare este regretul, atunci când descoperi un blog cu scriitură de calitate, bine mascată de noianul de prostii.

Plecând de la ideea că sunt printre voi sunt oameni interesaţi să-şi îmbunătăţească performanţele blogului, astăzi am să vorbesc despre accesibilitate. Accesibilitatea se poate încadra într-un concept mai larg, acela de „uzabilitate” / utilizabilitate, şi analizează factorii ce influenţează accesul utilizatorului la documentul web. Problema a fost dezbătută în Europa, pe la mijlocul anilor ’90, după ce s-a demonstrat că site-uri ale unor instituţii oficiale nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Şi nu mă refer la persoanele cu handicap server / nevăzători. O statistică din urmă cu vreo doi ani, arăta că o persoană din douăzeci (adică 5% din populaţie) are probleme în ceea ce priveşte distincţia culorilor.

Persoanele în vârstă, sau cele mai puţin obişnuite cu tipicurile unui site web, se simt de mai multe ori copleşite.

Dacă ar fi să încropesc o definiţie, aş spune despre accesibilitate că reprezintă totalitatea procedeelor de optimizare a paginilor web, astfel încât informaţiile să fie percepute corect de marea masă a utilizatorilor, inclusiv de către persoanele cu handicap. Accesibilitatea este strânsă legată de design, fiindcă doar folosind tehnici speciale, un design general se poate transforma într-unul universal.

Ce anume determină dacă un site este sau nu accesibil ?

• timpul de încărcare a paginii;
• contrastul text / fundal;
• mărimea font-ului şi distanţa dintre rânduri;
• animaţiile;
• existenţa tag-ului alt pentru imagini
• o pagină 404 personalizată;

Timpul de încărcare al paginii

Din momentul în care Google, prin vocea lui Matt Cuts, a anunţat că timpul de încărcare al paginilor devine unul dintre criteriile, în baza căruia se calculează şi sunt afişate rezultatele căutărilor organice, am asistat la o adevărată frenezie.

În schimb, toţi care lucrează în domeniu sau măcar au avut răbdare să citească informaţiile, s-au lămurit că nu există motive de îngrijorare. Măsura se aplică doar pe google.com, iar din cele peste 200 de criterii, viteza de încărcare a paginilor contează doar ca şi factor de departajare, în condiţiile în care celelalte date sunt aproximativ similare.

Dar asta nu înseamnă că este în regulă să le oferi cititorilor pagini de 2Mb, pentru care DAP sau Download Manager de la Microsoft ar fi mai potrivite decât un browser. Nu vă bazaţi pe faptul că România este pe locul IV în lume, în ceea ce priveşte viteza medie a conexiunilor la internet (cu 6,2 Mbps) şi încercaţi să menţineţi dimensiunea maximă a paginii, undeva între 400 şi 700 Kb, ceea garantează un timp de încărcare rezonabil.

Ce înseamnă „rezonabil” ? În jurul valorii de 4 secunde.

Un timp de încărcare, de 8, 9 sau chiar 10 secunde, e foarte mult pentru un blog.

Alături de Webmasters Tools (unde Site Performance are mai degrabă un rol decorativ) şi de clasicele extensii pentru Firefox (PageSpeed, respectiv YSlow), aş mai aminti câteva site-uri, utile acelora care vor să privească cu seriozitate problema timpului de încărcare a paginilor (în particular) şi a accesibilităţii (în general).

1. Pingdom Tools;
2. Innternet Supervision;
3. Web PageTest;
4. Site Perf.com;

Contrastul text / fundal

Blogul înseamnă în primul rând text, informaţii… condiţii în care este imperativ ca cititorul să poată urmări firul logic, fără a-i fi pusă la încercare sănătatea. Pentru ca un text sa poată fi citit cu uşurinţă, trebuie să asigurăm un contrast suficient de puternic între fundal şi text, fie că discutăm despre corpul articolului, titluri de capitole / sub capitole, ori simple adnotări.

Este recomandat ca atunci când alegem o temă pentru blog, sau talentul ne împinge să prelucrăm un model existent, să verificăm şi contrastul cromatic, nu de alta, dar este puţin probabil ca un text ce nu poate fi citit cu uşurinţă, să fie apreciat. Asta indiferent de valoarea sa literar-artistică.

Dintre cele câteva unelte pe care le folosesc, aş aminti:

1. Color Contrast Analyzer;
2. AccessColor;
3. Colour Check;

AccessColor este bun atunci când ai nevoie de o părere generală cu privire la pagina analizată, în timp ce Color Contrast Analyzer mi se pare mai util în cazuri specifice.

Încercaţi să folosiţi o rată de contrast de minim 4.5:1, singurele excepţii fiind admise în cadrul titlurilor (unde contratul poate să scadă până la 3:1) şi a textului decorativ. În rest, fie că discutăm despre categorii, etichete, comentarii, şi cu atât mai mult în cazul link-urilor, respectaţi rata de contrast 4.5:1, aşa după cum se susţine şi în Ghidul de Accesibilitate WCAG (Web Content Accessibility Guidelines) 2.0

Mărimea font-ului şi distanţa dintre rânduri

S-a discutat despre cum cititorii scanează textul în căutarea zonelor de interes (perfect normal, ţinând cont de timpul limitat avut la dispoziţie), dar cu toate acestea, puţini administratori de blog acordă atenţia cuvenită formatării textului. Dincolo de a fi remarcabil, conţinutul trebuie să fie în primul râd lizibil.

Înălţimea liniilor (sau distanţa dintre două rânduri succesive), distanţa dintre litere, lungimea liniei (numărul de cuvinte de pe o liniei) sunt elemente ce pot contribui la ridicarea calităţii unui blog.

Strict legat de mărimea font-ului, apreciez îndeosebi acele bloguri care oferă posibiltatea redimensionării dinamice a textului. Se implementează uşor o asemenea facilitate, iar un plugin precum „font-resizer”, este capabil inclusiv să memoreze preferinţele fiecărui utilizator în parte, salvându-le într-un cookie pe calculatorul local.

În ceea ce priveşte aspectul paginii şi nivelul de lizibilitate, avem la dispoziţie câteva instrumente online:

1. Readability Test (Juicy Studio);
2. Readability index calculator;
3. Tests Document Readability;

Cu precădere, folosesc Readability Test de la Juicy Studio, unde îmi place că oferă atât indicele Gunning-Fog (acolo se vede nivelul de educaţie pe care are trebui să-l aibă un utilizator pentru a parcurge în bune condiţii textul), dar şi alţi doi indicatori: Flesch Reading Ease, respectiv Flesch-Kincaid Grade.

Dacă Flesch-Kincaid Grade este într-o oarecare măsură similar testului Gunning-Fog, Flesch Reading Ease oferă fiecărui site analizat, un calificativ / notă de lizibilitate. Cu cât scorul este mai mare, cu atât documentul este mai uşor de înţeles. Maximul este de 100 de puncte (teoretic, fiindcă în practică n-am întâlnit un asemenea site), însă pot să vă spun că peste 40 de puncte ar trebui să reprezinte dezideratul fiecărui administrator de blog.

Animaţiile (flash şi nu numai)

Am să împart aceste animaţii în două mari categorii: inutile şi aproape inutile. Nu vreau să fiu mai categoric decât este cazul, însă nu reuşesc să înţeleg utilitatea unui banner flash de câteva sute de Kb, acolo unde un logo şi o scurtă descriere a blogului ar fi mai indicate.

Ce să mai spun despre reclamele site-urilor partenere, marea majoritate în format 125x125px, şi al căror rol rămâne pur decorativ… iar uneori chiar peiorativ (poate unii îşi mai aduc aminte cum un astfel de banner „fără viruşi”, a deveni „cu viruşi”).

WooRank punctează suplimentar blogurile care nu folosesc aninaţii de tip flash.

Singurele raţiuni pentru care banner-ele animate şi-ar găsi locul pe un blog, ar fi cele de natură comercială.

Existenţa tag-ului alt pentru imagini

Dincolo de avantajele pe care completarea tag-ului „alt” le oferă d.p.d.v. al indexării respectivele imagini, aceste informaţii se dovedesc extrem de utile, atunci când din motive tehnice, vizitatorii nu pot viziona acele imagini şi au nevoie să înţeleagă ce reprezintă.

Browser-ul Opera, are chiar o opţiune de blocare a imaginilor din paginile web, iar dacă vă întrebaţi care este utilitatea unei astfel de facilităţi, vă spun că ea devine evidentă atunci când, în lipsă de alte opţiuni, suntem forţaţi să folosim telefonul mobil ca şi modem pentru acces la internet.

Ca şi instrumente pentru a verifica starea atributului „alt”, folosesc:

1. WooRank;
2. Image Analyser (Juicy Studio);

… iar un plugin pentru WordPress, eficient pentru „împrietenirea” imaginilor de pe propriul blog cu motoarele de căutare este „SEO Friendly Images”, alui Vladimir Prelovac.

O pagină 404 personalizată

Pagina 404 este o pagină web, căutată şi afişată automat de browser, atunci când se încearcă accesarea unei pagini care nu există. Numele de 404 vine de la statutul HTTP returnat: 404 (File Not Found).

Erorile 404 apar atunci când tastăm greşit o adresă URL sau încercăm să accesăm un link care face trimitere spre o resursă inexistentă (fie a fost ştersă între timp, sau n-a existat niciodată). E cert însă că acest gen de erori sunt printre cele mai răspândite, iar mesajul standard „The page cannot be found”, nu este excesiv de prietenos.

Mult mai inspirată mi se pare folosirea unei pagini 404 personalizate  care descrie clar faptul că există o problemă, dar totodată oferă utilizatorului alternative (link către harta site-ului, ultimele articole de pe blog, un formular de căutare, sau chiar un formular de contact prin intermediul căruia administratorul să poată fi anunţat cu privire la eroarea survenită). Am văzut situaţii, în care din pagina 404 eram redirecţionat automat (după câteva secunde) către prima pagină a site-ului respectiv. E o greşeală.

Textul de pe pagina 404 trebuie să fie scurt, concis, fără reclame şi, poate cel mai important, utilizatorului trebuie să i se acorde dreptul de întreprinde următoarea acţiune.

Dar am găsi şi pagini 404 personalizate, adevărate opere de artă, unde grija pentru cititor şi interesul pentru respectarea regulilor de accesibilitate, trecea dincolo ceea ce s-ar putea numi strictul necesar. Bravo lor şi felicitări designer-ilor.

La final…

Vă reamintesc că World Wide Web Consortium a dezvoltat o serie de ghiduri, structurate în funcţie de priorităţi, ce conţin instrumente şi tehnici adresate administratorilor care vor să-şi transforme site-ul sau blogul, într-unul (ceva) mai accesibil.

Cea mai importantă, rămâne Prioritatea 1 (eng. Priority 1) de accesibilitate web. Un web-designer trebuie sa realizeze aceasta prioritate, în caz contrar, una sau mai multe categorii de persoane nu vor putea accesa informaţiile din document. Îndeplinirea obligaţiilor din lista Priority 1 este o condiţie necesară d.p.d.v. al accesibilităţii.

Închei acest articol, dar nu înainte de a vă recomanda, cu prietenie, ca atunci când vă decideţi să schimbaţi tema blogului, încercaţi să vă fundamentaţi alegerea pe criterii de performanţă, şi nu pe 2-3 vorbe spuse de cititori mai mult sau mai puţin fideli.

Accesibilitatea se referă în primul rând la accesul persoanelor cu dizabilităţi la conţinutul web, dar de accesibilitate beneficiem cu toţii.

Materiale bibliografice:

• http://www.stefamedia.ro/woorank-instrument-online-pentru-analiza-site-urilor/
• http://www.webcopywriter.ro/2009/10/21/formatarea-unui-text-si-reactia-utilizatorilor-la-citire/
• http://www.smashingmagazine.com/2009/03/18/10-principles-for-readable-web-typography/
• http://www.siteuri.ro/developer/accessibility.ro.html
• http://www.hongkiat.com/blog/20-best-wordpress-typography-plugins-to-enhance-readability/
• http://www.epayment.ro/articole/utilizabilitate/online-testare-utilizabilitate-accesibilitate.html
• http://googlewebmastercentral.blogspot.com/2009/12/how-fast-is-your-site.html
• http://www.worldit.info/articole/cum-sa-verifici-timpul-de-incarcare-ale-website-ului-tau/
• http://www.krumel.ro/timpul-de-incarcare-a-unei-pagini-factor-seo/
• http://www.w3.org/WAI/
• http://www.seo-point.com/articole-seo/accesibilitate-web/

Articole similare:

1. Ai un website/blog nou. Cui ii pasa?
2. Vreau să-mi fac blog!
3. Ce plugin-uri wordpress folosesc pentru un blog mai interactiv!